Pentru a citi un ECG (electrocardiogramă) pe un monitor pentru pacient, urmați acești pași:
Verificați informațiile demografice ale pacientului, cum ar fi numele, vârsta și sexul acestuia, pentru a vă asigura că se potrivesc cu pacientul pe care îl monitorizați.
Evaluați linia de bază sau ritmul de repaus. Căutați o linie plată cunoscută sub numele de linie izoelectrică, care indică faptul că semnalul nu preia nicio activitate electrică. Asigurați-vă că monitorul este conectat corect și că cablurile sunt bine atașate la pieptul pacientului.
Observați formele de undă de pe trasarea ECG. Identificați diferitele componente ale formei de undă:
Unda P: Reprezintă depolarizarea atrială, indicând inițierea contracției atriale.
Complexul QRS: reflectă depolarizarea ventriculară, indicând inițierea contracției ventriculare.
Unda T: Reprezintă repolarizarea ventriculară, indicând faza de recuperare a ventriculilor.
Intervalul PR: Măsoară de la începutul undei P până la începutul complexului QRS, reflectând timpul necesar pentru ca impulsul electric să circule de la atrii la ventriculi.
Intervalul QT: Măsoară de la începutul complexului QRS până la sfârșitul undei T, reprezentând timpul total de depolarizare și repolarizare ventriculară.
Analizați ritmul observând regularitatea și consistența formelor de undă. Identificați ritmul cardiac numărând numărul de complexe QRS într-o anumită perioadă de timp (de exemplu, pe minut). Frecvența cardiacă normală scade între 60-100 de bătăi pe minut.
Identificați orice anomalii sau nereguli în trasarea ECG, cum ar fi aritmii, modificări ischemice, anomalii de conducere sau alte tulburări cardiace. Consultați un profesionist din domeniul sănătății sau un specialist cardiac dacă nu sunteți sigur sau observați abateri semnificative de la normal.
Funcția unui ECG (Electrocardiogramă) este de a măsura și înregistra activitatea electrică a inimii. Este un instrument de diagnostic non-invaziv folosit pentru a evalua ritmul, frecvența și sănătatea cardiacă generală a inimii. ECG funcționează prin detectarea și înregistrarea semnalelor electrice produse de inimă pe măsură ce se contractă și se relaxează. Aceste semnale electrice sunt preluate de electrozii plasați pe piele și apoi sunt amplificate și afișate sub formă de grafic pe un monitor sau o bandă de hârtie. ECG-ul oferă informații valoroase despre activitatea electrică a inimii și poate ajuta la identificarea diferitelor afecțiuni cardiace, inclusiv: Inimă anormală ritmuri (aritmii): ECG poate detecta bătăi neregulate ale inimii, cum ar fi fibrilația atrială, tahicardia ventriculară sau bradicardia. Infarctul miocardic (atac de cord): Anumite modificări ale modelului ECG pot indica un atac de cord sau ischemie (scăderea fluxului sanguin către inimă) .Anomalii structurale: anomaliile ECG pot oferi indicii cu privire la afecțiuni precum mărirea camerelor cardiace, pericardita sau prezența problemelor valvulare ale inimii. Anomalii de conducere: ECG poate detecta probleme în sistemul de conducere electrică al inimii, cum ar fi blocul atrioventricular sau blocul de ramificație. Efecte medicamentoase sau dezechilibre electrolitice: Anumite medicamente sau tulburări electrolitice pot provoca modificări specifice ale modelului ECG. ECG este un instrument esențial în diagnosticarea și monitorizarea afecțiunilor cardiace și este utilizat în mod obișnuit în setarile clinice, camerele de urgență și în timpul controalelor de rutină. Ajută furnizorii de asistență medicală să evalueze funcția inimii, să determine tratamente adecvate și să monitorizeze eficacitatea terapiilor în timp.
Ora postării: Aug-09-2023
